Răsfoiește
Litera T
623 de cuvinte încep cu litera T. Pagina 1 din 5.
Cele mai folosite cuvinte cu litera T
- a se temeverbA simți teamă, a-ți fi frică.
- a tachinaverbA necăji pe cineva în glumă, fără răutate, ca să râzi împreună cu el.
- a tatuaverbA desena pe pielea cuiva, cu ace și vopsea, un model care nu se mai șterge.
- a tăbăciverbA prelucra pielea crudă de animal ca să devină moale, rezistentă și să nu putrezească.
- a tăceaverbA nu vorbi, a nu scoate niciun cuvânt.
- a tăiaverbA despărți ceva în bucăți cu un obiect ascuțit.
- a tăvăliverbA (se) rostogoli de pe o parte pe alta, pe pământ sau în iarbă.
- a tânjiverbA dori mult ceva sau pe cineva pe care nu-l ai, suferind de dor.
- a târguiverbA face cumpărături; a cumpăra.
- a târîverbA muta un lucru greu trăgându-l pe jos.
- a telefonaverbA vorbi cu cineva la telefon, a-l suna.
- a telegrafiaverbA trimite o veste prin telegraf; a trimite o telegramă.
- a tentaverbA atrage pe cineva spre ceva, făcându-l să dorească acel lucru.
- a terminaverbA duce la sfârșit o acțiune, a finaliza.
- a terorizaverbA ține pe cineva într-o frică continuă prin amenințări sau violență.
- a testaverbA supune pe cineva sau ceva unei probe, ca să vezi cum se descurcă sau cum funcționează.
- a tindeverbA urmări un scop, a se strădui să ajungă la ceva; a năzui.
- a tipăriverbA reproduce pe hârtie texte sau imagini cu o mașină de tipar sau cu imprimanta.
- a toarceverbA face fir din lână, cânepă sau in, trăgând fibrele din caier și răsucindu-le cu fusul…
- a toastaverbA ridica paharul și a spune câteva cuvinte în cinstea cuiva sau a unui eveniment.
- a tocaverbA tăia mărunt carnea, legumele sau alt aliment.
- a tociverbA face să-și piardă tăișul sau vârful, ori a-și pierde singur ascuțimea; a (se) roade…
- a tocmiverb(Reflexiv) A se târgui, a discuta prețul unei mărfi până la învoială.
- a toleraverbA lăsa să se întâmple ceva neplăcut sau nepermis, fără să te opui.
- a topiverbA trece sau a face să treacă un corp din stare solidă în stare lichidă, prin căldură.
- a torturaverb
- a tractaverbA trage un vehicul în urma altuia, ca să-l remorchezi.
- a traduceverbA spune sau a scrie într-o limbă ce a fost spus sau scris în alta.
- a trageverbA mișca ceva spre tine sau într-o direcție, apucându-l.
- a transferaverbA muta pe cineva de la un loc de muncă, o școală sau o echipă la alta.
- a transformaverbA face ca ceva să capete altă înfățișare sau altă alcătuire.
- a transmiteverbA face să ajungă la cineva o veste, un mesaj sau un lucru, prin altcineva.
- a transpiraverbA scoate sudoare pe piele; a asuda.
- a transportaverbA duce oameni sau lucruri dintr-un loc în altul, de obicei cu un vehicul.
- a transpuneverbA trece ceva în alt loc, în altă stare sau în altă situație.
- a trasaverbA desena pe o suprafață conturul unui drum, al unui plan sau al unei figuri geometrice.
- a trataverbA avea față de cineva o anume purtare.
- a traumatizaverbA provoca o rană sau o leziune.
- a traversaverbA trece de pe o parte pe cealaltă a unui drum, a unei ape sau a unui spațiu.
- a trădaverbA înșela în mod josnic încrederea cuiva, trecând de partea celor potrivnici.
- a trăiverbA fi în viață; a exista.
- a trăncăniverbA spune o grămadă de lucruri fără sens; a flecări.
- a trântiverbA arunca ceva cu putere, izbindu-l.
- a trebuiverbA avea nevoie de ceva.
- a treceverbA merge printr-un loc fără a se opri; a străbate.
- a tremuraverb(Despre ființe) A face mișcări mici și repezi, fără voie, de frig, de frică sau de boală.
- a treziverbA scula pe cineva din somn.
- a triangulaverbA măsura un teren prin triangulație, împărțindu-l în triunghiuri.
- a tricotaverbA transforma firele în tricot, manual sau mecanic; a împleti obiecte de îmbrăcăminte.
- a trimiteverbA dispune sau a ruga pe cineva să se ducă undeva.
- a triplaverbA (se) face de trei ori mai mare; a (se) întrei.
- a trișaverbA înșela la jocul de cărți; (prin extensie) a induce în eroare, a păcăli.
- a triumfaverbA ieși învingător, cu strălucire, dintr-o luptă.
- a trosniverb(Despre lemne și obiecte de lemn) A face un zgomot sec prin rupere, crăpare sau ardere.
- a trudiverb(Popular) A munci din greu, a depune mult efort.
- a tulburaverbA face un lichid să nu mai fie limpede.
- a tunaverb(Impersonal) A se auzi tunetul, în timpul unei furtuni.
- a tundeverbA tăia părul, barba sau mustața cuiva; reflexiv, a-și tăia părul.
- a turbaverbA se îmbolnăvi de turbare.
- a turnaverbA vărsa un lichid într-un vas sau peste ceva.
- a tușiverbA da afară aerul din plămâni brusc și cu zgomot, de obicei când ești răcit.
- a tutelaverbA avea grijă de cineva sau de ceva, a-l ocroti și a-l sprijini; a patrona.
- a tutuiverbA-i spune cuiva „tu” când vorbești cu el, semn al unei relații apropiate, familiare.
- a țâșniverb(Despre lichide, aburi) A ieși cu putere printr-o crăpătură sau o deschizătură.
- a țineverbA sprijini ceva în mână ori în brațe, ca să nu cadă.
- a țintiverbA îndrepta arma spre o țintă, ca s-o lovești; a ochi.
- a țintuiverbA prinde, a fixa ceva bătându-l cu cuie sau cu ținte; a pironi.
- a țopăiverbA sări de mai multe ori, de pe un picior pe altul, mișcându-te dezordonat.
- tabacsubstantiv neutruTutun măcinat foarte fin, care se trage pe nas.
- tabacherăsubstantiv femininCutiuță în care se țin țigările sau tutunul.
- tabărăsubstantiv femininLoc unde stau temporar trupele, în afara localităților.
- tabelsubstantiv neutruListă cu nume sau cifre așezate pe rânduri și coloane.
- tablăsubstantiv femininFoaie subțire de metal, folosită la acoperișuri, la cutii sau la mașini.
- tablăsubstantiv feminin(Mai ales la plural, „table”) Joc pentru doi, cu două zaruri și cu piese care se mută pe…
- tabletăsubstantiv femininPastilă de medicament, plată și rotundă.
- tabloidadjectiv / substantiv neutru(Despre publicații) Cu format mai mic decât cel obișnuit.
- tablousubstantiv neutruLucrare de pictură, desen sau gravură, de obicei înrămată și atârnată pe perete.
- tabusubstantiv neutru(În unele societăți tradiționale) Interdicție cu caracter sacru, a cărei încălcare aduce…
- tacsubstantiv neutru / interjecțieBăț lung și subțire, cu care se lovesc bilele la biliard.
- tacâmsubstantiv neutruLingura, furculița și cuțitul folosite de o persoană la masă.
- taclasubstantiv feminin(Familiar, mai ales la plural: taclale) Discuție lungă și tihnită despre lucruri fără…
- tactsubstantiv neutruSimțul măsurii și al delicateței în purtare, ca să nu superi pe nimeni.
- tacticadjectivCare ține de tactică, de felul în care se duce o luptă sau un meci.
- tacticăsubstantiv femininArta de a organiza și de a conduce o luptă.
- tactiladjectivCare ține de simțul pipăitului; care se simte prin atingere.
- tahicardiesubstantiv femininAccelerare a bătăilor inimii, firească la efort sau emoție, ori datorată unei boli de…
- taicăsubstantiv masculin(Popular) Tată, cuvânt auzit mai ales în vorbirea de la țară.
- taifassubstantiv neutruDiscuție tihnită și prietenoasă despre lucruri mărunte.
- taifunsubstantiv neutruVânt foarte puternic, cu furtună și vârtejuri, care se formează în vestul Oceanului…
- tainăsubstantiv femininLucru ascuns, pe care puțini îl știu; secret.
- tainicadjectivPlin de mister; misterios.
- talcsubstantiv neutruMineral alb-verzui, moale și unsuros la pipăit, folosit în farmacie, în industria textilă…
- talentsubstantiv neutruÎnzestrare deosebită, înnăscută sau dobândită, pentru un anumit domeniu.
- talentatadjectivCare are talent, care e înzestrat de la natură pentru o îndeletnicire.
- talersubstantiv neutruFarfurie mare și plată, de lemn, de lut sau de metal, din care se mânca odinioară.
- talersubstantiv masculinMonedă veche de argint, folosită în trecut în Europa Centrală și în Țările Române.
- taliesubstantiv femininPartea mai subțire de la mijlocul corpului, deasupra șoldurilor; mijloc.
- talismansubstantiv neutruObiect mic purtat asupra ta, despre care unii cred că poartă noroc sau ferește de rău…
- talmeș-balmeșsubstantiv neutru(Familiar) Amestec dezordonat de lucruri sau de idei, din care nu mai înțelegi nimic.
- talonsubstantiv neutruPartea care rămâne la cotor după ce rupi un bilet, o chitanță sau un bon; dovadă păstrată…
- talpăsubstantiv femininPartea de dedesubt a piciorului, de la degete până la călcâi, pe care se sprijină corpul.
- tamanadverb(Popular) Tocmai, exact, chiar în acel moment.
- tambursubstantiv neutruPiesă cilindrică goală, fixă sau care se rotește în jurul unui ax, folosită în tehnică…
- tamponsubstantiv neutruBucată de vată sau de tifon, folosită ca să ștergi o rană sau ca să oprești sângele.
- tancsubstantiv neutruVehicul militar blindat, cu șenile și cu tun în turelă.
- tandemsubstantiv neutruBicicletă pentru două persoane, cu două șei și două perechi de pedale, așezate una în…
- tandrețesubstantiv femininAfecțiune plină de duioșie și de gingășie.
- tandruadjectivPlin de duioșie și de blândețe în gesturi și în vorbe.
- tangousubstantiv neutruDans în doi, cu ritm lent și pași hotărâți, născut în Argentina.
- tantisubstantiv femininMătușă, sora unuia dintre părinți sau soția unchiului.
- tapetsubstantiv neutruHârtie sau pânză cu desene, lipită pe pereții unei camere în loc de zugrăveală.
- tapiocăsubstantiv femininFăină bogată în amidon, scoasă din rădăcinile maniocului, folosită în alimentație, mai…
- tapiseriesubstantiv femininȚesătură decorativă de lână sau de mătase, cu scene sau motive, lucrată de mână sau la…
- tapițeriesubstantiv femininPartea tapițată a unui mobilier.
- tarabăsubstantiv femininMasă sau tejghea pe care negustorii își expun marfa în piață, la târg sau pe stradă.
- tarantulăsubstantiv femininPăianjen mare din țările meridionale, care își sapă galerii în pământ.
- taratadjectivPlin de vicii; stricat moral.
- tareadjectiv / adverbCare are consistență solidă și nu se lasă ușor pătruns sau despicat.
- targăsubstantiv femininPat ușor, din pânză întinsă pe două bare, cu care sunt duși răniții și bolnavii.
- tarifsubstantiv neutruPreț stabilit pentru un serviciu, ca transportul, energia sau telefonul.
- tartarsubstantiv neutru(Mitologie) Loc din adâncul infernului în care erau pedepsiți cei vinovați față de zei…
- tartăsubstantiv femininPrăjitură joasă, cu bază de aluat fraged și deasupra fructe sau cremă.
- tastaturăsubstantiv femininAnsamblu de taste folosit pentru a introduce text sau comenzi într-un dispozitiv…
- tastăsubstantiv femininFiecare dintre butoanele de pe tastatura unui calculator, a unui telefon sau a unei…
- tataiesubstantiv masculin(Familiar) Bunic, tatăl tatălui sau al mamei.
- tatăsubstantiv masculinBărbat care are copii, în raport cu aceștia.
- tatuajsubstantiv neutruDesen sau scriere făcută pe piele cu cerneală introdusă sub epidermă.
- tatuatadjectivCare are tatuaje pe piele.
- taursubstantiv masculinMasculul vitelor cornute mari, folosit la prăsilă; buhai.
- tavansubstantiv neutruSuprafața de sus a unei camere, deasupra capului; plafon.
- tavăsubstantiv femininObiect plat, cu marginile ridicate, pe care aduci la masă mâncarea sau băuturile.
- tavernăsubstantiv femininCârciumă, adesea modestă, unde se bea și se mănâncă.
- taxaresubstantiv femininFaptul de a supune ceva unei taxe sau de a stabili o taxă.
- taxăsubstantiv femininSumă plătită statului sau unei instituții pentru un serviciu ori pentru un drept obținut.
- taxisubstantiv neutruAutomobil cu care se duc călători contra plată, având un aparat care socotește suma.
- taximetristsubstantiv masculinȘofer care duce clienți cu taxiul, contra cost.
- tăceresubstantiv femininStarea celui care nu vorbește.
- tăieresubstantiv femininFaptul de a tăia ceva în bucăți sau de a-l desprinde.
- tăietoradjectiv / substantiv neutru / substantiv feminin(Adjectiv) Care taie; ascuțit, tăios.
- tăieturăsubstantiv femininRană făcută cu un obiect tăios; loc unde s-a tăiat ceva.
- tăiețeisubstantiv masculin(La plural) Fâșii subțiri de aluat nedospit, puse la uscat, din care se face supă sau…
- tăiosadjectiv(Despre obiecte) Ascuțit, care poate tăia.
- tăișsubstantiv neutruPartea subțire și ascuțită a unei unelte sau a unui cuțit, făcută să taie; muchie…
- tălpășițăsubstantiv feminin(Regional) Talpa de lemn a saniei.
- tămăduitoradjectiv(Popular) Care tămăduiește; vindecător.
- tărăboisubstantiv neutruGălăgie mare, larmă, zarvă.
- tărășeniesubstantiv feminin(Familiar) Șir de întâmplări neplăcute și încurcate; pățanie, încurcătură.
- tărâmsubstantiv neutru(popular) Ținut întins, cu însușiri proprii; meleag.
- tăriesubstantiv femininForță fizică; putere, vigoare.
- tărtăcuțăsubstantiv femininPlantă agățătoare sau târâtoare din familia dovleacului, cu flori albe și cu fructe…