Înțelesuri
- 1
A arunca ceva cu putere, izbindu-l.
„A trântit ușa și a plecat.”
- 2
A doborî pe cineva la pământ.
„Luptătorul și-a trântit adversarul.”
- 3
(Reflexiv, familiar) A se lăsa să cadă greu, a se culca.
„S-a trântit pe canapea, frânt de oboseală.”
- 4
(Familiar) A pica pe cineva la un examen.
„L-au trântit la bacalaureat.”
Antonime
Cum se folosește
Prezentul: eu trântesc, el trântește.
Expresii și locuțiuni
- A trânti o vorbăa spune ceva nepotrivit, fără să te gândești.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- trântesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- trântește
- imperfect pers. 1 singular
- trânteam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să trântesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să trântească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Comparat cu bulgara tărtja.