Înțelesuri
- 1
Activitate, ocupație, îndeletnicire.
„Are treabă până seara, nu poate veni.”
- 2
Muncă, lucru de făcut.
„E multă treabă în gospodărie toamna.”
- 3
Ce iese din munca cuiva; ispravă.
„A făcut treabă bună la acoperiș.”
- 4
Chestiune, problemă de rezolvat.
„E o treabă delicată, hai s-o discutăm între noi.”
- 5
Noimă, înțeles pe care îl are un lucru; rost.
„Nu văd nicio treabă în ce spui.”
- 6
(La plural) Interesele și problemele cuiva.
„Nu se amestecă în treburile altora.”
Expresii și locuțiuni
- A avea treabăa fi ocupat.
- A-și vedea de treabăa se ocupa numai de ce îl privește.
- A se afla în treabăa-și face de lucru degeaba, doar ca să pară ocupat.
- Om de treabăom cinstit, cumsecade.
- A se pune pe treabăa se apuca serios de lucru.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- trebii
- plural
- treburi
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavă (trěba).