Înțelesuri
- 1
Obiect oarecare, ceva care există și poate fi arătat sau atins.
„Și-a strâns lucrurile în două sacoșe și a plecat.”
- 2
Fapt, întâmplare, chestiune despre care se vorbește.
„S-au întâmplat multe lucruri cât ai fost plecat.”
- 3
Muncă, activitate prin care se face ceva.
„S-a apucat de lucru dis-de-dimineață.”
Expresii și locuțiuni
- Mare lucru!exclamație ironică prin care minimalizezi ceva; „nu e cine știe ce”.
- Lucru bine făcutmuncă dusă până la capăt, cu grijă și pricepere.
- Nu-i lucru curatceva e suspect la mijloc, nu e totul cinstit.
Forme flexionare
- articulat
- lucrul
- plural
- lucruri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul lucrum („câștig, folos”), cu o mutare de sens spre munca din care vine câștigul, apoi spre rezultatul ei.