Înțelesuri
- 1
Obiect lung și subțire din ceară sau din parafină, cu un fitil la mijloc, care arde dând lumină.
„S-a luat curentul și au aprins o lumânare.”
- 2
Lumânarea aprinsă la slujbele bisericești sau la căpătâiul unui mort.
„A pus o lumânare la biserică pentru sănătatea copiilor.”
- 3
Plantă erbacee înaltă, cu flori galbene strânse într-un spic lung.
„Pe marginea drumului crescuseră lumânări galbene.”
Sinonime
- făclie
Expresii și locuțiuni
- Drept ca lumânareafoarte drept, fără nicio abatere.
- A căuta pe cineva cu lumânareaa-l căuta cu multă stăruință, prin toate colțurile.
- A ține (cuiva) lumânareaa veghea pe cineva în clipa morții.
Etimologie
Moștenit din latinescul luminaria.