Înțeles
Luptă sportivă corp la corp, în care adversarii încearcă să se doboare.
„La școală, băieții făceau trântă în curte.”
Sinonime
Cum se folosește
Plural: trânte.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- trântei
- plural
- trânte
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din trânti (derivat regresiv).