DEX Dicționar

mantă

substantiv femininun sens

Înțeles

  1. Haină lungă, largă și fără mâneci, pusă pe umeri peste restul îmbrăcămintei.

    „Cavalerul și-a aruncat pe umeri o mantă neagră.”

Cum se folosește

Învechit; plural: mante. Haina lungă și groasă de azi (paltonul de uniformă, impermeabilul) se numește „manta”, cu pluralul „mantale”.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
mantei
plural
mante

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din franceză (mante).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera M