Înțelesuri
- 1
Plantă cu frunze dințate și miros puternic și răcoritor, folosită la ceaiuri și ca leac; izmă.
„Bunica pune mentă proaspătă în limonadă.”
- 2
Aroma acestei plante, în bomboane sau în gumă de mestecat.
„Și-a luat gumă cu mentă după masă.”
Sinonime
- izmă
Etimologie
Din slavă (menta), din latinescul mentha și din franceza menthe.