DEX Dicționar

manta

substantiv feminin3 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Haină lungă și groasă sau impermeabilă, purtată peste celelalte haine, ca să te apere de frig și de ploaie; paltonul uniformei militare.

    „Santinela stătea la poartă înfășurată în manta.”

  2. 2

    (Tehnică) Înveliș care protejează o piesă sau o instalație.

    „Cazanul are o manta de tablă care ține căldura.”

  3. 3

    (La melci și la scoici) Pielea care căptușește cochilia.

    „Mantaua scoicii produce sidef.”

Cum se folosește

Articulat: mantaua; genitiv-dativ: mantalei; plural: mantale. Nu se confundă cu învechitul „mantă” (mantie, pl. mante).

Expresii și locuțiuni

  • manta de vreme reaOm pe care îl cauți doar când ai nevoie de el.
  • a-și întoarce mantaua după vântA-și schimba părerile după cum îi convine.
  • manta de ploaieImpermeabil.

Etimologie

Origine nesigură; compară polonezul și ucraineanul manta.

Alte cuvinte de pe litera M