Înțelesuri
- 1
Semnul sau locul în care se ochește.
„A nimerit ținta din prima încercare.”
- 2
Ceea ce își propune cineva să ajungă; scop.
„Ținta lui e să deschidă un atelier.”
- 3
Cui scurt de metal cu floare lată, folosit de cizmari și de tapițeri.
„A bătut ținte în talpa bocancului.”
- 4
Pată albă pe fruntea unui cal sau a unei vite; stea.
„Calul cu țintă în frunte e al vecinului.”
Expresii și locuțiuni
- A privi țintăa te uita fix, fără să clipești.
- A-și atinge țintaa izbuti ce și-a pus în gând.
- A fi ținta tuturor privirilora fi cel spre care se uită toți.
Etimologie
Din slavul centa.