Înțelesuri
- 1
Sul subțire de hârtie umplut cu tutun mărunțit, care se aprinde la un capăt și se fumează.
„A aprins o țigară în fața blocului.”
- 2
(Prin extindere) Fumatul unei țigări; răgazul cât ține.
„A ieșit până la o țigară.”
Sinonime
- țigaretă
Expresii și locuțiuni
- Țigară de foitrabuc, făcut din foi de tutun înfășurate.
- A trage o țigarăa fuma una.
- A lăsa țigărilea se lăsa de fumat.
Forme flexionare
- articulat
- țigara
- genitiv-dativ articulat
- țigării
- plural
- țigări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din germană (Zigarre).