Înțelesuri
- 1
Materie grasă, gălbuie, făcută de albine, din care se clădesc fagurii și se fac lumânări.
„Lumânările de ceară ard mai încet.”
- 2
Substanță asemănătoare, naturală sau făcută chimic, folosită la lustruit, la depilat sau în cosmetică.
„A dat parchetul cu ceară.”
- 3
Materia galbenă care se strânge în ureche.
„Doctorul i-a scos un dop de ceară din ureche.”
Expresii și locuțiuni
- Galben ca cearafoarte palid, fără pic de sânge în obraz.
- Ceară roșieamestecul cu care se sigilau odinioară scrisorile și coletele.
- Ceară de albineceara gălbuie scoasă din faguri.
- Ceară de parchetamestec cu care se lustruiește parchetul.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- cerii
- plural
- ceruri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Moștenit din latinescul cera.