Înțelesuri
- 1
Vas de bucătărie, cu mâner și cu un cioc pe unde se toarnă, în care pui la fiert apă pentru ceai.
„Ceainicul a început să fluiere pe aragaz.”
- 2
Cantitatea de ceai sau de apă pe care o ține un ceainic plin.
„Am băut un ceainic întreg de ceai de tei.”
Cum se folosește
Pluralul e „ceainice”.
Forme flexionare
- plural
- ceainice
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din rusă (ceainik).