Înțelesuri
- 1
Care e unul singur, care nu are pereche.
„E copil unic la părinți.”
- 2
Care iese din comun prin însușirile lui; fără seamăn.
„A fost o priveliște unică.”
- 3
Care e același pentru toate cazurile.
„S-a stabilit un preț unic pentru bilete.”
Sinonime
- singur
- excepțional
- neasemuit
Cum se folosește
Fiind un adjectiv care spune „unul singur”, nu se compară: nu se zice „mai unic” sau „cel mai unic”.
Expresii și locuțiuni
- Exemplar unicsingurul care s-a păstrat sau care s-a făcut vreodată.
Atenție la scriere
- Foarte unic? Cel mai unic? — „Unic” înseamnă „singurul de felul lui”. Un lucru nu poate fi mai mult sau mai puțin singur, deci „foarte unic”, „mai unic” și „cel mai unic” sunt greșite.
Forme flexionare
- masculin plural
- unici
- feminin
- unică
- feminin plural
- unice
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul unicus și din franțuzescul unique.