Înțelesuri
- 1
(Om) ticălos, care face fapte josnice.
„Numai un nemernic ar face așa ceva.”
- 2
(Învechit) Om vrednic de milă; sărman.
„Nemernicul umbla din sat în sat, cerșind.”
- 3
(Învechit) Om venit de aiurea; pribeag.
„Erau nemernici așezați de curând pe acele locuri.”
Sinonime
- ticălos
- mișel
- netrebnic
Antonime
- vrednic
- cinstit
Expresii și locuțiuni
- Nemernic fără perecheom rău cum nu se mai află.
- Faptă nemernicăfaptă josnică, de neiertat.
Etimologie
Din slavă (namĕrinŭ „venetic”), cu sensul mutat de la „pribeag” la „sărman” și apoi la „ticălos”.