Înțelesuri
- 1
(Om) care face fapte josnice; nemernic.
„S-a purtat ca un ticălos cu cei care l-au ajutat.”
- 2
(Despre fapte) Josnic, mișelesc.
„A fost o faptă ticăloasă, de neiertat.”
- 3
(Învechit) Om aflat în stare jalnică, vrednic de milă.
„Ticălosul de el n-avea nici casă, nici masă.”
Sinonime
- nemernic
- mișel
- netrebnic
- josnic
Antonime
- cinstit
- vrednic
- de treabă
Expresii și locuțiuni
- Ticălos fără perecheom rău cum nu se mai află.
- Faptă ticăloasăfaptă care nu are nicio scuză.
Etimologie
Format în română de la „ticală”, cuvânt vechi cu înțelesul de „mizerie”, de origine necunoscută.