Înțelesuri
- 1
Strigăt ascuțit, scos de durere, de frică sau de mirare.
„Un țipăt de copil a răsunat în curte.”
- 2
Sunet strident scos de unele animale.
„Se auzeau țipetele pescărușilor deasupra mării.”
Expresii și locuțiuni
- A scoate un țipăta striga scurt și ascuțit.
- Țipăt de groazăstrigăt scos de spaimă.
Forme flexionare
- plural
- țipete
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la verbul «a țipa», cu sufixul -ăt.