Înțelesuri
- 1
Care redă lucrurile așa cum sunt, fără părtinire.
„Raportul e obiectiv: arată și greșelile noastre.”
- 2
Care există independent de ce crede sau simte cineva.
„Există cauze obiective ale întârzierii: vremea și materialele.”
- 3
(Substantivat) Scopul urmărit; ținta unei acțiuni.
„Obiectivul echipei e calificarea în grupe.”
- 4
(Substantivat) Lentila sau grupul de lentile îndreptate spre ceea ce se privește ori se fotografiază.
„A schimbat obiectivul aparatului cu unul mai luminos.”
- 5
(Substantivat, militar) Punctul sau construcția asupra căreia se îndreaptă o acțiune.
„Obiectivul a fost lovit din prima.”
Antonime
- subiectiv
- părtinitor
Cum se folosește
Se rostește o-biec-tiv.
Expresii și locuțiuni
- A-și atinge obiectivula ajunge acolo unde ți-ai pus în gând.
- Cauze obiectivepricini care nu țin de voința cuiva.
Etimologie
Din franceză (objectif).