Înțelesuri
- 1
Care afirmă ceva; care conține un răspuns pozitiv, un «da».
„Răspunsul directorului a fost afirmativ.”
- 2
(Gramatică, despre propoziții) Care nu conține negație.
„«Elevul scrie» este o propoziție afirmativă.”
Sinonime
Antonime
Cum se folosește
Feminin: afirmativă; plural: afirmativi, afirmative.
Expresii și locuțiuni
- în caz afirmativdacă lucrurile se petrec așa.
Forme flexionare
- masculin plural
- afirmativi
- feminin
- afirmativă
- feminin plural
- afirmative
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (affirmatif) și din latină (affirmativus).