Înțelesuri
- 1
Care se sprijină pe fapte și pe realitate; sigur, cert.
„Nu avem o dovadă pozitivă că el a fost acolo.”
- 2
Care e bun, folositor sau vrednic de urmat.
„Schimbarea a avut un efect pozitiv asupra echipei.”
- 3
(Despre oameni) Realist, cu spirit practic; care vede partea bună a lucrurilor.
„E un om pozitiv, greu de descurajat.”
- 4
Care arată o încuviințare; afirmativ.
„A primit un răspuns pozitiv la cerere.”
- 5
(Matematică) Care e mai mare decât zero; scris cu semnul plus.
„Temperaturi pozitive până la sfârșitul lunii.”
- 6
(Fizică) Despre sarcina electrică de același fel cu a nucleului atomic; despre polul prin care iese curentul.
„A legat firul roșu la borna pozitivă.”
- 7
(Despre un rezultat medical) Care arată prezența în corp a bolii sau a substanței căutate.
„Testul a ieșit pozitiv.”
- 8
(Gramatică) Gradul obișnuit al adjectivului sau al adverbului, fără comparație.
„„Frumos” e gradul pozitiv al adjectivului.”
- 9
(Substantiv neutru) Copia unui negativ fotografic, care redă imaginea ca în realitate.
„A tras pozitivele pe hârtie lucioasă.”
Sinonime
- favorabil
- afirmativ
- constructiv
Antonime
Expresii și locuțiuni
- Științe pozitiveștiințele întemeiate pe observație și pe experiment.
- Gândire pozitivăfelul de a privi lucrurile căutând partea bună.
Etimologie
Din franceză (positif) și latină (positivus).