Înțeles
Care ține de simțul auzului; privitor la auz.
„Copilul are o memorie auditivă bună.”
Antonime
Cum se folosește
Se pronunță «a-u-di-tiv»; feminin: auditivă; plural: auditivi, auditive.
Forme flexionare
- masculin plural
- auditivi
- feminin
- auditivă
- feminin plural
- auditive
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (auditif) și din italiană (auditivo).