DEX Dicționar

obicei

substantiv neutru3 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Deprindere a unui om, câștigată făcând mereu același lucru.

    „Are obiceiul să citească un ceas înainte de culcare.”

  2. 2

    Datină păstrată de un popor sau de un sat.

    „Colindatul e un obicei vechi de Crăciun.”

  3. 3

    (în vechime, în drept) Lege nescrisă, ținută din bătrâni.

    „Pricinile se judecau după obiceiul pământului.”

Sinonime

Cum se folosește

Pluralul obișnuit e obiceiuri; forma obiceie se păstrează doar în zicătoare.

Expresii și locuțiuni

  • De obiceide regulă, în mod obișnuit.
  • Ca de obiceica întotdeauna.
  • Câte bordeie, atâtea obiceiefiecare casă are rânduielile ei.
  • Obiceiul pământuluidreptul nescris după care se judeca în Țările Române.

Atenție la scriere

  • De obicei sau deobicei? — Se scrie în două cuvinte: „de obicei”. Forma „deobicei” nu e corectă. În vorbirea rapidă, DOOM 3 acceptă și „de-obicei”, cu cratimă.

Forme flexionare

plural
obiceiuri / obiceie

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din bulgărescul običaj.

Alte cuvinte de pe litera O