Înțelesuri
- 1
Faptul de a (se) deprinde: de a învăța ceva prin repetare sau de a se obișnui cu ceva.
„Deprinderea scrisului cere timp și răbdare.”
- 2
Obicei căpătat în timp, prin repetare.
„Are deprinderea de a citi înainte de culcare.”
- 3
Pricepere, ușurință căpătată prin exercițiu într-o meserie sau într-o activitate.
„Școala trebuie să le dea elevilor și deprinderi practice.”
Cum se folosește
Plural: deprinderi. G.-D.: deprinderii.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- deprinderii
- plural
- deprinderi
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Derivat din verbul „a deprinde”.