Înțelesuri
- 1
Însușirea a ceea ce este obiectiv.
„Obiectivitatea datelor este esențială.”
- 2
Nepărtinire, imparțialitate.
„Judecătorul a arătat obiectivitate.”
Sinonime
- imparțialitate
- nepărtinire
Antonime
- subiectivitate
Cum se folosește
Fără plural.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- obiectivității
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (objectivité (după obiectiv)).