Înțelesuri
- 1
Dreptul de a stăpâni un bun.
„Casa a intrat în proprietatea lor prin moștenire.”
- 2
Bunul stăpânit, mai ales pământ sau casă.
„Are o proprietate mică la marginea satului.”
- 3
Însușire care caracterizează un lucru.
„Fierul are proprietatea de a fi atras de magnet.”
Cum se folosește
Se rostește pro-pri-e-ta-te.
Expresii și locuțiuni
- Proprietate intelectualădrepturile celui care a creat o operă sau o invenție.
- Proprietate privatăbun stăpânit de o persoană, nu de stat.
Etimologie
Din franțuzescul propriété și din latinescul proprietas.