Înțelesuri
- 1
Cel care are dreptul de proprietate asupra unui bun; stăpân.
„Proprietarul apartamentului locuiește în alt oraș.”
- 2
Cel care are o casă și o dă cu chirie, privit în raport cu chiriașul.
„S-a înțeles cu proprietarul să mai plătească peste o săptămână.”
Sinonime
- stăpân
- posesor
Antonime
- chiriaș
Cum se folosește
Se rostește pro-pri-e-tar. Femininul e proprietară.
Expresii și locuțiuni
- A intra în posesiea deveni stăpânul unui bun.
Etimologie
Din franțuzescul propriétaire și din latinescul proprietarius.