Înțelesuri
- 1
Care e al cuiva anume; personal.
„Are camera lui proprie.”
- 2
Care e caracteristic cuiva sau la ceva.
„Răbdarea proprie oamenilor de la munte.”
- 3
(despre cuvinte) Care spune exact ce trebuie spus, fără figuri de stil.
„Aici „foc” e folosit cu sensul propriu, nu figurat.”
Sinonime
- personal
- specific
- caracteristic
Expresii și locuțiuni
- Nume propriunumele unei anumite persoane, al unui anumit loc; se scrie cu literă mare.
- Propriu-zisde fapt, la drept vorbind.
- Din proprie inițiativăde bunăvoie, fără ca cineva să-i ceară.
Etimologie
Din latinescul proprius, cu sprijinul franțuzescului propre.