Înțelesuri
- 1
Care se poartă frumos cu ceilalți; binevoitor.
„E un om bun, ajută pe oricine îi cere.”
- 2
(Despre copii) Cuminte, ascultător.
„A fost bun toată ziua, nu s-a plâns o dată.”
- 3
Care are calitățile cerute; de calitate.
„Un cuțit bun ține ascuțitul multă vreme.”
- 4
(Despre mâncăruri) Gustos.
„Ciorba e bună, mai vreau un castron.”
- 5
Priceput, îndemânatic într-un domeniu.
„E bun la matematică, dar se chinuie la română.”
- 6
Potrivit, folositor pentru un anumit scop.
„Apa asta e bună de băut?”
- 7
Prielnic, favorabil.
„E vreme bună de cules.”
- 8
Plăcut, care prinde bine.
„Am primit o veste bună azi-dimineață.”
- 9
(Despre rudenie) Adevărat, de sânge.
„E fratele lui bun, nu vitreg.”
- 10
Întreg, deplin; destul de mare.
„A stat o bucată bună de vreme în ploaie.”
- 11
(Substantiv neutru, mai ales la plural) Ce are cineva în stăpânire; avere.
„Și-a lăsat toate bunurile copiilor.”
- 12
(Adverbial) Bine, da, așa.
„Bun, ne-am înțeles, ne vedem luni.”
Expresii și locuțiuni
- Bun la inimămilos, care se înduioșează ușor.
- Fii bun!te rog, ai bunătatea.
- A pune o vorbă bunăa interveni pentru cineva, a-l susține.
- Bun de gurăvorbăreț; care se descurcă prin vorbe.
- A o lua de bunăa crede ceva fără să mai verifici.
- Într-o bună zicândva, pe neașteptate.
- La ce bun?la ce folosește?
Etimologie
Moștenit din latină (bonus).