DEX Dicționar

prost

adjectiv / substantiv masculin7 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Lipsit de inteligență, fără judecată.

    „Nu e prost, e doar neatent.”

  2. 2

    Care se încrede ușor; naiv, ușor de păcălit.

    „E prea bun și prea prost ca să bănuiască ceva.”

  3. 3

    Făcut cu puțină grijă sau din materiale slabe; de calitate slabă.

    „E marfă proastă, se rupe după o lună.”

  4. 4

    Neplăcut, nefavorabil.

    „A primit o veste proastă de acasă.”

  5. 5

    (Învechit și popular) Fără știință de carte; neînvățat.

    „Om prost, dar cinstit și harnic.”

  6. 6

    (Învechit) De condiție socială modestă; de rând.

    „Era soldat prost, fără niciun grad.”

  7. 7

    (Adverbial) Așa cum nu trebuie, nepotrivit sau urât.

    „S-a purtat prost cu cei care l-au ajutat.”

Expresii și locuțiuni

  • A face pe prostula se preface că nu înțelege.
  • Un prost și jumătatefoarte prost.
  • A-și găsi prostula da peste cineva pe care îl poți păcăli ușor.
  • Prost ca noapteafoarte prost.

Forme flexionare

masculin plural
proști
masculin plural
proaste

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din slavă (prostŭ „simplu, de rând”).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera P