Înțelesuri
- 1
Glandă a aparatului genital masculin, așezată sub vezica urinară, în jurul uretrei.
„După cincizeci de ani, bărbații își verifică prostata la medic.”
- 2
(Impropriu) Prostatită, boala acestei glande.
„Bunicul suferă de prostată și se trezește des noaptea.”
Cum se folosește
Pluralul „prostate”.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- prostatei
- plural
- prostate
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza prostate.