Înțelesuri
- 1
Care face neplăceri altora; lipsit de bunătate.
„Nu fi rău cu animalele, ele nu-ți pot face niciun rău.”
- 2
(Despre copii) Neascultător, obraznic.
„A fost rău toată ziua și n-a ascultat de nimeni.”
- 3
Care nu are calitățile cerute; necorespunzător.
„Drumul e rău, se merge greu cu mașina.”
- 4
Neplăcut, care aduce supărare.
„A primit o veste rea de acasă.”
- 5
Potrivnic bunelor purtări; urât.
„A intrat într-o companie rea.”
- 6
(Despre viață, trai) Apăsător, chinuit.
„Duc un trai rău de când s-a închis fabrica.”
- 7
(Substantiv neutru) Ceea ce pricinuiește suferință sau pagubă.
„A făcut mult rău familiei prin minciunile lui.”
- 8
(Substantiv neutru) Boală, suferință fizică.
„Îl apucă răul de la stomac pe seară.”
- 9
(Adverb) În mod nepotrivit; prost.
„A scris rău, cu greșeli peste tot.”
- 10
(Adverb, popular) Foarte, tare.
„E rău bolnav, nu se dă jos din pat.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- De rău augurcare prevestește ceva neplăcut.
- Rău de maregreața provocată de legănarea vaporului.
- A-și face sânge răua se necăji, a se amărî.
- De rea-credințănecinstit, cu gând ascuns.
- A duce casă rea cu cinevaa nu se înțelege cu el, a trăi prost alături de el.
- Poamă reaom cu apucături urâte.
Etimologie
Moștenit din latină (reus „vinovat, învinuit”), cu schimbare de sens în română.