Înțelesuri
- 1
Pornirea de a face rău altora; firea omului rău.
„N-a făcut-o din răutate, ci din neatenție.”
- 2
Faptă sau vorbă rea, spusă ca să rănească.
„I-a spus o răutate despre rochie și a plecat.”
- 3
(Popular, la plural) Defect, slăbiciune, cusur.
„Fiecare om are răutățile lui.”
Antonime
Cum se folosește
Se pronunță ră-u-ta-te.
Expresii și locuțiuni
- Cu răutatecu gând rău, cu ironie usturătoare.
Etimologie
Format din „rău” și sufixul -ătate.