DEX Dicționar

bumerang

substantiv neutruun sens

Înțeles

  1. Armă de lemn în formă de unghi obtuz, folosită de băștinașii Australiei, care se întoarce la cel ce o aruncă dacă nu atinge ținta.

    „A aruncat bumerangul și l-a prins la loc.”

Cum se folosește

Plural: bumeranguri.

Forme flexionare

plural
bumeranguri

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din franceză (boumerang).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera B