Înțelesuri
- 1
Lucru care înfrumusețează o persoană ori un loc; găteală, ornament, bijuterie.
„Mireasa purta podoabe de aur.”
- 2
(Fig.) Însușire, calitate sau lucru de mândrie; fală.
„Cinstea e podoaba omului.”
- 3
(Popular) Nume dat unor boli de piele.
„Pe mâini îi apăruse o podoabă.”
Cum se folosește
Plural: podoabe.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- podoabei
- plural
- podoabe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavă (podoba).