DEX Dicționar

poetic

adjectiv4 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Care ține de poezie sau de poet.

    „Eminescu are un limbaj poetic inconfundabil.”

  2. 2

    (Figurat) Plin de farmec, care te inspiră și te emoționează.

    „Satul acoperit de zăpadă avea ceva poetic.”

  3. 3

    (Substantivat, feminin, „poetica”) Ramura teoriei literare care studiază cum se fac poeziile; carte despre arta de a scrie.

    „„Poetica” lui Aristotel e citită și azi la facultate.”

  4. 4

    (Substantivat, feminin) Felul propriu de a scrie poezie al unui autor, al unei epoci sau al unui curent.

    „Poetica lui Arghezi a schimbat limba poeziei românești.”

Sinonime

Antonime

  • prozaic

Cum se folosește

Femininul e „poetică”. „Poetica”, substantiv, e teoria creației poetice.

Expresii și locuțiuni

  • Licență poeticăabatere de la regulile limbii, îngăduită în versuri.
  • Artă poeticăpoezie în care autorul își spune ideile despre poezie.

Forme flexionare

masculin plural
poetici
feminin
poetică
feminin plural
poetice

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din neogreacă, latină (poeticus), italiană și franceză (poétique).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera P