Înțelesuri
- 1
Aparat cu care se poartă convorbiri la distanță.
„I-a sunat telefonul în mijlocul ședinței.”
- 2
Sistemul de legături prin care se fac aceste convorbiri.
„Satul a avut telefon abia din anii '70.”
- 3
Convorbirea însăși; apelul.
„Am primit un telefon de la ea aseară.”
- 4
Numărul de apel al cuiva.
„Mi-a lăsat telefonul pe un bilet.”
Expresii și locuțiuni
- Telefon mobiltelefon portabil, care merge fără fir.
- A da un telefona suna pe cineva.
- Telefonul fără firjoc de copii; (figurat) vorbă care se schimbă din gură în gură.
- A fi la telefona vorbi în acel moment la telefon.
Etimologie
Din franceză (téléphone), format din grecescul tele „departe” și phonē „sunet”.