Înțelesuri
- 1
A dispune sau a ruga pe cineva să se ducă undeva.
„L-a trimis la magazin după pâine.”
- 2
A expedia un obiect sau un mesaj.
„I-a trimis o scrisoare de Crăciun.”
- 3
A delega pe cineva să reprezinte un grup.
„L-au trimis la congres din partea filialei.”
- 4
A îndruma pe cineva către o carte, un text sau un specialist.
„Medicul l-a trimis la un chirurg.”
- 5
A face să ajungă undeva; a arunca.
„A trimis mingea în bară.”
- 6
(Despre divinitate) A da cuiva ceva, a face să se pogoare asupra lui.
„Se ruga să le trimită Dumnezeu ploaie.”
Expresii și locuțiuni
- A trimite la plimbarea) a refuza să mai stai de vorbă cu cineva; b) a-l da afară din slujbă.
- A trimite în judecatăa-i intenta cuiva un proces.
- A trimite pe lumea cealaltăa ucide.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- trimit
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- trimiți
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- trimite
- perfect simplu pers. 1 singular
- trimisei
- perfect simplu pers. 1 plural
- trimiserăm
- mai-mult-ca-perfect pers. 1 plural
- trimiseserăm
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să trimit
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să trimită
- gerunziu
- trimițând
- participiu
- trimis
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Moștenit din latină (tramittere).