Înțelesuri
- 1
A trimite prin poștă sau prin curier o scrisoare, un pachet, o marfă.
„Comanda va fi expediată mâine.”
- 2
(Familiar) A scăpa repede de cineva, trimițându-l în altă parte.
„L-a expediat la bunici ca să aibă liniște.”
- 3
(Familiar) A face un lucru în grabă și de mântuială.
„Și-a expediat temele în zece minute.”
Sinonime
Antonime
Cum se folosește
Se pronunță ex-pe-di-a. Prezentul: eu expediez, el expediază.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- expediez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- expediază
- indicativ prezent pers. 1 plural
- expediem
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să expediez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să expedieze
- gerunziu
- expediind
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza expédier.