Înțelesuri
- 1
A fi în realitate, a se afla printre lucrurile care sunt.
„Există și oameni care nu se supără niciodată.”
- 2
A trăi, a fi în viață.
„Satul a existat aici încă dinainte de război.”
Antonime
- a lipsi
- a dispărea
- a pieri
Cum se folosește
Se pronunță „eg-zis-ta”. E un cuvânt mai cărturăresc decât a fi; în vorbirea de zi cu zi se spune mai des „e” sau „se găsește”.
Expresii și locuțiuni
- Nu există!în vorbirea familiară, „nici vorbă, în niciun caz”.
Atenție la scriere
- Examen, exemplu, exact: se scrie „x”, nu „gz” — În „examen”, „exemplu”, „exact”, „a exista”, „x” se citește „gz”, dar se scrie tot „x”. Nu „egzamen”, „egzemplu”, „egzact”.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- exist
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- exiști
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- există
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să exist
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să existe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Împrumutat din franțuzescul exister, care vine la rândul lui din latinescul existere („a ieși la iveală, a se ivi”).