Înțelesuri
- 1
Tot ce are viață; vietate.
„În pădurea aceea nu se auzea nicio ființă.”
- 2
Om privit ca persoană, cu firea și simțirea lui.
„Era o ființă blândă, pe care n-o supăra nimic.”
- 3
Faptul de a exista; existența însăși.
„Asociația a luat ființă acum zece ani.”
Sinonime
- vietate
- viețuitoare
- existență
Antonime
- neființă
- lucru
Expresii și locuțiuni
- A lua ființăa se înființa, a începe să existe.
- A da ființă (unui lucru)a-l aduce pe lume, a-l înfăptui.
- Din toată ființacu totul, din tot sufletul.
Etimologie
Format în română de la verbul „a fi”, cu sufixul -ință.