Înțelesuri
- 1
Însușirea a ceea ce nu poate fi amânat.
„Reparația are urgență, plouă în casă.”
- 2
Situație care cere rezolvare pe loc.
„A fost dus la urgențe cu ambulanța.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- De urgențănumaidecât, fără întârziere.
- Serviciul de urgențăsecția de spital care primește bolnavii ce nu pot aștepta.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- urgenței
- plural
- urgențe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franțuzescul urgence.