Înțelesuri
- 1
A ține piept la ceva, a nu ceda.
„Au rezistat asediului o lună întreagă.”
- 2
(despre lucruri) A nu se strica sub o apăsare sau în timp.
„Acoperișul a rezistat la furtună.”
- 3
A se împotrivi unei ispite.
„N-a putut rezista la prăjituri.”
Sinonime
- a se împotrivi
- a ține
- a răbda
Antonime
Expresii și locuțiuni
- A rezista la tăvălealăa fi trainic, a suporta o folosire aspră.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- rezist
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- reziști
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- rezistă
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să rezist
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să reziste
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franțuzescul résister și din latinescul resistere.