Înțeles
A încerca ceva pentru a vedea cum funcționează sau ce rezultat dă; a verifica prin experiență.
„Chimistul experimentează un colorant nou.”
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- experimentez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- experimentează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să experimentez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să experimenteze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza expérimenter și din latinescul experimentare.