Înțelesuri
- 1
Încercare prin care se vede dacă ceva sau cineva e cum trebuie.
„Mașina a trecut proba de frânare.”
- 2
Fiecare dintre părțile unui examen sau ale unei întreceri.
„Proba de la matematică a fost grea.”
- 3
Dovadă adusă în sprijinul a ceva.
„Nu are nicio probă că el a spart geamul.”
- 4
Cantitate mică luată dintr-un întreg, ca să i se cerceteze calitatea.
„A dus o probă de apă la laborator.”
- 5
Încercarea unei haine, ca să vezi dacă se potrivește.
„Mai am o probă la croitor și e gata.”
Sinonime
Expresii și locuțiuni
- De probăde încercare, ca să vedem cum iese.
- Proba împărțirii(în aritmetică) verificarea rezultatului prin înmulțire.
Atenție la scriere
- „Evidențe” nu înseamnă „dovezi” — În română, „evidență” înseamnă caracterul a ceea ce e evident sau registrul în care ții socoteala unor lucruri. Probele dintr-o anchetă sunt „dovezi” sau „probe”, nu „evidențe”.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- probei
- plural
- probe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul proba.