Înțelesuri
- 1
Faptul de a controla ceva ca să vezi dacă e adevărat, corect sau în bună stare.
„Verificarea instalației de gaz se face o dată pe an.”
- 2
Examinarea cuiva pentru a vedea dacă e potrivit pentru o funcție sau pentru o sarcină.
„A trecut de verificarea de dosar și a fost angajat.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- Verificare de rutinăcontrol obișnuit, făcut din când în când, fără o pricină anume.
- A trece verificareaa ieși bine dintr-un control.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- verificării
- plural
- verificări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format din verbul „a verifica”, împrumutat din franceză (vérifier) și latină (verificare).
Cuvântul de bază, în dicționar: a verifica