Înțeles
Care spune sau arată lucrurile așa cum s-au petrecut cu adevărat; demn de crezare.
„Martorul a făcut o relatare veridică a accidentului.”
Cum se folosește
Forme: veridică, veridici, veridice.
Forme flexionare
- masculin plural
- veridici
- feminin
- veridică
- feminin plural
- veridice
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (véridique) și din latină (veridicus).