Înțelesuri
- 1
A înconjura o cetate sau un oraș cu armata, ca să-l silească să se predea.
„Turcii au asediat cetatea Sucevei, dar n-au cucerit-o.”
- 2
(Figurat) A nu lăsa pe cineva în pace, a-l copleși cu cereri sau întrebări.
„Fanii l-au asediat pe cântăreț la ieșirea din sală.”
Sinonime
- a împresura
- a încercui
- a asalta
Cum se folosește
Se desparte -di-a. Prezent: asediez, asediază, asediem. Conjunctiv: să asedieze. Gerunziu: asediind.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- asediez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- asediază
- indicativ prezent pers. 1 plural
- asediem
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să asediez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să asedieze
- gerunziu
- asediind
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din italiană (assediare).