Înțelesuri
- 1
A face mai tăios un cuțit, o coasă sau altă unealtă.
„Bunicul își ascute coasa pe tocilă.”
- 2
A face vârf unui obiect, ca să scrie sau să înțepe.
„Am ascuțit creioanele înainte de teză.”
- 3
(Figurat) A face mai ager, mai pătrunzător.
„Lectura îi ascute mintea.”
- 4
(Reflexiv) A deveni mai intens; a se înteți.
„Conflictul s-a ascuțit după ședință.”
Sinonime
- a ageri
- a subția
- a intensifica
Antonime
- a toci
- a tâmpi
Expresii și locuțiuni
- A-și ascuți urechilea asculta cu mare atenție.
- A ascuți un creiona-i face vârful, ca să scrie.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- ascut
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- ascute
- imperfect pers. 1 singular
- ascuțeam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să ascut
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să ascută
- imperativ pers. a 2-a singular afirmativ
- ascute
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Probabil din latinescul *excotire, de la cos, cotis, „gresie”.