Înțelesuri
- 1
A-ți încorda auzul ca să prinzi un sunet sau un zgomot.
„Asculta cu urechea lipită de ușă.”
- 2
A fi atent la ce se spune sau se cântă.
„Ascultă cu plăcere muzică veche.”
- 3
A examina oral un elev.
„Profesorul l-a ascultat la lecția de ieri.”
- 4
(Juridic) A audia un martor într-un proces.
„Instanța a ascultat toți martorii.”
- 5
A ține seama de ce spune cineva; a-i împlini rugămintea.
„Ascultă-mă măcar o dată și nu pleca acum.”
- 6
A face întocmai cum i se cere; a se supune.
„Copilul ascultă de părinți fără să crâcnească.”
- 7
(Medicină) A cerceta cu urechea sau cu stetoscopul bătăile inimii ori respirația.
„Doctorul l-a ascultat pe spate și i-a cerut o radiografie.”
Sinonime
- a auzi
- a audia
- a se supune
Antonime
- a se împotrivi
- a nesocoti
Expresii și locuțiuni
- A asculta cu gura căscatăa asculta uimit, fără să mai scoți o vorbă.
- A nu asculta de nimenia face numai după capul lui.
Etimologie
Moștenit din latină (ascultare, formă populară a lui auscultare).