Înțeles
A simți și a arăta o bucurie foarte mare; a jubila.
„Suporterii au exultat la golul din ultimul minut.”
Antonime
Cum se folosește
Se pronunță eg-zul-ta. Prezentul: eu exult, tu exulți, el exultă. Nu primește complement direct. Nu se confundă cu „a exalta”.
Atenție la scriere
- A exalta sau a exulta? — „A exalta” înseamnă a entuziasma peste măsură sau a slăvi; „a exulta” înseamnă a simți o mare bucurie.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- exult
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- exulți
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- exultă
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să exult
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să exulte
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (exulter) și din latină (exsultare).